Tusea convulsiva – cum o recunosti si cum o tratezi?
Tusea convulsiva denumita in termeni medicali pertussis, este o afectiune infectioasa acuta a arborelui respirator, cauzata de bacteria Bordetella pertussis. Afectiunea se manifesta prin tuse violenta, fiind denumita si boala celor 100 de zile, datorita caracterului cronicizant.
Clinic, boala prezinta tuse persistenta de peste 2 saptamani si reprize de tuse de debut si disparitie brusca. Cazurile mai severe sunt acompaniate de varsaturi si convulsii. Febra apare cand se manifesta o suprainfectie, fiind foarte contagioasa. Tusea convulsiva este o afectiune plasata in topul primelor 10 cauze de deces la nivel global, prin boala infectioasa. In ultimii 20 de ani, s-a constatat o reactivare a focarelor infectioase, datorita neglijarii programelor de vaccinare.
Mod de transmitere si de diagnosticare a tusei convulsive
Tusea convulsiva se transmite foarte usor si mai ales pe cale aeriana. Bacteria se instaleaza, dupa invadarea tractului respirator, la nivelul celulelor epiteliale, unde provoaca leziuni locale si induce tuse. Tusea convulsiva determina expulzarea particulelor mici infectante, ce vor imbolnavi alte persoane.
Mecanismul de aparitie al acestei afectiuni nu a fost inca pe deplin lamurit. Pertusis este o boala extrem de contagioasa, afectand mai ales persoanele neimunizate prin vaccinare. Vaccinul induce protectiepe lunga durata, iar indivizii care nu au fost niciodata bolnavi de tuse convulsiva devin susceptibili de a dezvolta infectia dupa 20 de ani.
Cum se manifesta tusea convulsiva?
Tusea convulsiva se manifesta prin tuse, lacrimare, febra moderata, rinoree si stare generala alterata, accesele de tuse devenind din ce in ca mai acute pe masura ce se cronicizeaza. Perioada de incubatie este de 7-10 zile, iar in stadiul de convalescenta, in perioada finala de boala, in care tusea diminua in intensitate, dispare complet dupa cateva luni, sunt necesare analize de laborator ce vor evidentia cresterea numarului de limfocite in cazul in care exista suprainfectii respiratorii de etiologie virala sau bacteriana.
Fiind o afectiune cu potential mortal, tusea convulsiva poate determina complicatii mecanice, respiratorii, ORL si nervoase, pneumonia, convulsiile, hemoragiile cerebrale, otitele sau sinuzitele.
Diagnostic si tratament
Diagnosticul tusei convulsive se pune pe baza examenelor de laborator, anamnezei, testului PCR si testelor serologice. Tratamentul include administrarea de antibiotice, tratamentul de sustinere prin administrarea de oxigen, aspirarea secretiilor nazale si traheale si chiar izolarea pacientilor spitalizati.
